Catu te-amŭ iubitŭ

Miĭ de steluţe strălucitóre

Îţĭ póte spune cătŭ te-am iubitŭ

Si luna d'albă şi mândrulŭ sóre,

Căcĭ lorŭ adesea m'am tăinutŭ.

Si florĭ şi frund̦e şi iarbă verde

Îţĭ póte spune cătŭ te-am iubitŭ,

Si câtă plantă pe câmp se vede

Cu-a mele lăcrămi eŭ le-am stropitŭ.

Maĭ vreĭ dovadă d'a mea iubire?

Citeşte'mĭ fruntea ce s'a 'ncreţitŭ,

Întrébă'ţĭ mintea ş'a ta simţire;

Căcĭ elle 'sĭ vina că te-amŭ iubitŭ.

Ĭar inimióra'mĭ cu lungĭ suspine

Íţĭ va răspunde cu câtŭ amorŭ

Pre cum şi ochi'mĭ îţĭ potŭ iar spune

Că pentru tine'sŭ gata să morŭ.