Ş-acele dulci păreri de rău

N. Bretan

Ş-acele dulci păreri de rău

Ş-a dragostelor certe...

Dar poate fi vr-un Dumnezău

În stare să le ierte?

De vomfi una tu şi eu

Pământului asemeni,

Trădarea ta, blestemulmeu

Rămân de-apururi gemeni.

Şi toate vremile ce vin

Afla vor delamine

Ce suflet ai avut în sân

Ce inimă în tine.

În largul negrei veşnicii

Blestemu-mis-o renaşte,

Ce numai tu n-ai vrutsă ştii

O lume va cunoaşte!