Ş-acele dulci păreri de rău
N. Bretan
Ş-acele dulci păreri de rău
Ş-a dragostelor certe...
Dar poate fi vr-un Dumnezău
În stare să le ierte?
De vomfi una tu şi eu
Pământului asemeni,
Trădarea ta, blestemulmeu
Rămân de-apururi gemeni.
Şi toate vremile ce vin
Afla vor delamine
Ce suflet ai avut în sân
Ce inimă în tine.
În largul negrei veşnicii
Blestemu-mis-o renaşte,
Ce numai tu n-ai vrutsă ştii
O lume va cunoaşte!