Stelele-n cer

N. Bretan

Stelele-n cer

Deasupra mărilor

Ard depărtărilor

Până ce pier.

După un semn

Clătind catargele,

Tremură largele

Vase de lemn;

Nişte cetăţi

Plutind pe marile

Şi mişcătoarele

Pustietăţi.

Stol de cocori

Apucă-ntinsele

Şi necuprinsele

Drumuri de nori.

Zboară ce pot

Şi-a lor întrecere,

Vecinică trecere ­

Asta e tot...

Floare de crâng,

Astfel vieţile

Şi tinereţile

Trec şi se stâng.

Orice noroc

Şi-ntinde-aripele

Gonit de clipele

Stării pe loc.

Până nu mor,

Pleacă-te, îngere,

La trista-mi plângere

Plină de-amor.

Nu e păcat

Ca să se lepede

Clipa cea repede

Ce ni s-a dat?