Căntec de sirena

Vin iubite! Congiura-voi

Cu-al meu braţ al tău grumaz

Şi lipi-voi a mea faţă

De-arzătorul tău obraz.

Vin, iubite, multe nume

Mângâioase îţi păstrez,

Visul vieţii mele este

Tu ferice să te vezi.

De ce-ntorci tu ochi-n laturi

De cuvântul meu gonit?

Nici visezi cât poţi în lume

Tu să fii de fericit.

Zi şi noapte stă la tine

Al meu gând nemângâiet,

Căci tot sufletu-mi te cere

Şi în gând te chem încet.

Vino, vino, mult iubite,

Pe-al meu sân să te dezmierd

Şi în ochii tăi cei negri

Eu privirea să mi-o pierd.

Să-mi pun gura la ureche

Şi să-ţi spun că te iubesc,

Că de drag ce-mi eşti, copile,

Eu din ochi te prăpădesc.