Ziua bună

Ziua bună, zuia bună' florile

duios șoptesc,

Și din zi mai far Câmpurile

să cernesc.

Ziua bună, ziua bună' sună

glas iubit din cer,

Sunt cocoarele drumeție,

ce departe'n zare pier.

Ziua bună-mi zice mie un

glas dulce fericit.

Este pacea ce se duce

și me lasă nimicit.

In curent pe văi, pe dealuri

tristă iarnă s'o primbla,

Și prin crăngile pădurei,

crivățul va șuera.

In curend, amici, de mine voi

cu drag veți pomeni,

Însă eu pierdutami pace sub o cruce,

Sub o cruce voi

găsi!