Creion

Max Eisikovits

Oprește-ți alăuta, lăutare,

Ceva-n suspinul ei mă doare.

Și flautul adînc îmi pare

Că-mi pune surd cîteontrebare

Și nu pot sa răspund.

Lăsațimă să mă ascund.

Fluiere, naiuri, trîmbițe și strune,

V-ați adunat a geamăt, a zvon și rugăciune.

Tăceți și vînturi și fîntîni și ape,

Ca și cum n-ați fi alături, pe aproape.

Fantome vechi cu valul plumburiu,

Mihnirile odinicară...

N-ai mai tăcut, arcuș de pe vioară?