Creion
Max Eisikovits
Oprește-ți alăuta, lăutare,
Ceva-n suspinul ei mă doare.
Și flautul adînc îmi pare
Că-mi pune surd cîteontrebare
Și nu pot sa răspund.
Lăsațimă să mă ascund.
Fluiere, naiuri, trîmbițe și strune,
V-ați adunat a geamăt, a zvon și rugăciune.
Tăceți și vînturi și fîntîni și ape,
Ca și cum n-ați fi alături, pe aproape.
Fantome vechi cu valul plumburiu,
Mihnirile odinicară...
N-ai mai tăcut, arcuș de pe vioară?