Pe marea lină

Pe marea lină

Care suspină

Stelele toate plutesc ușor.

De ce, drăguță,

A mea steluță,

Lipsești tu numai din horul lor.

Dintre canaluri,

Și de pe maluri

Se nalță-un cântic melodios.

De ce, Niniță,

A ta guriță

Nu se aude cântând voios?

Tainica noapte

Cu blânde șoapte

Te cheamă, dragă, s-o încununi.

Gondola geme,

Căci multă vreme

N-a fost cu tine printre laguni.

Ah! te coboară

Vesel, ușoară,

Dintr' al tău negru palat regesc.

Vin' de zâmbește,

De strălucește

Ca un luceafăr dumnezeiesc.